O editură dinamică se dovedește a fi Editura Junimea din Iași care tocmai marchează o jumătate de secol de existență. Am primit de curând la redacție mai multe titluri din producția sa de carte, pe care ne face plăcere să le semnalăm. În colecția Epica, a văzut lumina tiparului un roman intitulat Satisfacție, al unei autoare din
În prefața cărții Omeneasca și ticăloasa prostie (Iași, Editura Junimea, 2019), Traian Ștef precizează faptul că a adunat pentru cuprinsul culegerii texte publicate mai ales în revista „Familia”, fără a menționa data apariției, deoarece a constatat, la recitirea lor, că sunt la fel de actuale astăzi ca și în urmă cu 10 ani. Cum să
Apărută la Editura Junimea, în 2018, Metacritice, ultima carte a lui Mircea A. Diaconu, nu este, așa cum ar putea să pară, o culegere de foiletoane critice adunate într-un volum, ci spațiul unui dialog care are ca miză formularea unei etici a interpretării. Alegând ca formă de exprimare fragmentul, căci, compozițional, textele critice redau imaginea
După cartea de poeme Și întunericul nu a cuprins-o apărută în 2017 la Ed. „Junimea”, Liviu Antonesei (n. 1953) revine la începutul acestui an cu un nou volum de versuri, structurat în trei părți, producția unui an calendaristic anterior. Toate poemele sunt datate, de la primul la ultimul (6 ianuarie-31 decembrie 2019), un fel de
„Pescar de cuvinte”, iată titlul ultimului volum de versuri semnat de Ioan-Radu Văcărescu, ce apare în Colecția „Cantos” a Editurii „Junimea” (Iași, 2019), un titlu cu reverberații, dacă facem asocierea cu sintagma „pescar de oameni”: „Iisus i-a zis lui Simon: «Nu te teme; de acum încolo vei fi pescar de oameni».” - LUCA 5:10. Este
Noul volum de poezie Gramote (Editura Junimea, 2020) semnat de Gellu Dorian pare a fi o tentativă de întoarcere a poeziei spre sensurile ei originare, o incursiune într-un teritoriu mai puțin explorat/ exploatat în ultima vreme, cel al poeziei ca purtătoare de mesaj concret. Pentru că trăim vremuri pragmatice: timpul e bani, viaţa e bani,
O poezie autoreferențială scrie Valentin Busuioc, o serie de selfie-uri în care își urmărește propriile posturi, propriile trăiri, ca și cum și-ar fi pus propria ființă sub o lupă care îi urmărește deopotrivă partea vizibilă a ființei, dar și partea invizibilă. în primul rând poetul se visează în ipostaze dintre cele mai inedite: „am visat
Clubul de lectură şi promovare Junimea-Scriptor a ajuns la ediţia cu numărul 148. Evenimentul va avea loc joi, 1 octombrie, ora 16:16 (sic!), în Parcul Copou. Întâlnirea se va desfășura în aer liber, în spațiul din fața noului sediu al instituției. Nimeni nu poate prevedea (garanta) că o operă va rezista sau nu timpului. Ierarhiile se schimbă, noi validăm literatura dinspre prezent spre trecut și nu
Valentin Talpalaru despre care scriu acuma nu e Valentin Talpalaru pe care l-am cunoscut, hăt, ani mulți în urmă. Vorbește altă „limbă”, gestica e mai controlată, mersul mai așezat, doar graba de a pricepe mai repede (și se enervează din te miri ce, dă replici sacadate și neterminate!) se simte în fiecare mișcare a capului
Așadar, revista Scriptor fondată și coordonată de Lucian Vasiliu, pășește cu curaj în anul al VI-lea al existenței sale grație mai întâi energiei și abilităților editoriale ale inițiatorului excelentei reviste ieșene, care apare desigur cu sprijinul Consiliului Local și Primăriei Iași, un proiect la Editurii junimea și al Societății Culturale „Junimea 90". De ce n-am
Ștefan Borbély excentric, aflat „la margine de lume” În filigran n Cronica literară Î n vacarmul de romane exaltate, contorsionate, transpirate și suprasexualizate din ziua de azi, e o eliberare să constați că mai există maeștri ai genului care lu‑ creează în filigran, în regim de mare stil și de pricepere atent șlefuită, în detrimentul