Junimea

About Junimea

Autorul nu are detalii introduse, deocamdata.
So far Junimea has created 962 blog entries.

„Păhăruțul” lui Marian Drăghici

Promovat, nu de multă vreme, cu aportul cititorilor profesioniști, în prim-planul poeziei contemporane, printre fruntașii optzeciști, Marian Drăghici a ajuns de-acum în stadiul explorării în profunzime a spațiului liric conturat cu stăruință pe coordonate originale din 1988 încoace (când debutează cu volumul Despre arta poetică). Lucrarea din interior devine pregnantă în volumul reeditat/ revizuit acum

By |2020-03-19T09:21:00+02:00martie 19th, 2020|Dosar de presă|0 Comentarii

SCRIPTOR, V, 11-12 (59-60), nov.-dec. 2019

În cele 144 de pagini ale sale, revista ieșeană ne delectează cu un bogat și variat conținut. La rubrica „Poemul desenat", citim versuri de Emil Hurezeanu și Dragoș Pătrașcu. Tot poezie semnează Emilian Marcu, Vlad Mușat, Nicolae Panaite, Vasile Gribincea (un tânăr și talentat poet basarabean). În paginile de proză, un alt invitat de la

By |2020-03-19T09:19:39+02:00martie 19th, 2020|Dosar de presă|0 Comentarii

Ovidiu Genaru – 50 pe ani de poezie

„Citiți-mă ca și cum eu deja sunt plecat”. Așa sună un text mai vechi, din volumul Am mai vorbit despre asta, în care specialiștii în teoria lecturii ar găsi un subiect de reflecție consistent, căci Ovidiu Genaru visează (la) un cititor nu doar avizat, ci, în egală măsură, empatic & simpatic, serios & jucăuș. Unul

By |2020-03-19T09:15:41+02:00martie 19th, 2020|Dosar de presă|0 Comentarii

Dincolo de liniște

Critica literară ne-a obișnuit să ne spună exact despre ce fel de scriere este cartea pe care am citit-o sau o vom citi. Ce ne facem, însă, atunci când nu o putem încadra în niciun gen literar (deși și pentru așa ceva s-au găsit soluții), atunci când întoarcem pagini care nu se doresc încadrate în

By |2020-03-19T09:12:16+02:00martie 19th, 2020|Dosar de presă|0 Comentarii

Luciditatea exemplară a poeziei lui Ovidiu Genaru

Pentru că tot s-a transformat într-o adevărată isterie, desigur motivată, succesul peliculei „Joker” ar trebui să dea de gândit în primul rând celor care risipesc șansele unei lumi normale în politici ce urmăresc exclusiv interesele financiare, de mult înstrăinate de moralitate. Pe de altă parte, e naiv cine crede că lumea mai poate fi împărțită

By |2020-03-19T07:27:00+02:00martie 19th, 2020|Dosar de presă|0 Comentarii

Avem noi o față festivă?

Omul a fost un fiu al Cuvântului și a devenit un produs al zgomotului. La fel s-a întâmplat și cu poezia. Viața a fost la început interioară ca un principiu. Poezia a preces-o. Orice mișcare era resorbită în sunet și acesta era expresia bucuriei. Sunetul era chipul vieții. Totul alcătuia o simfonie aproape materială ce

By |2020-03-19T07:24:34+02:00martie 19th, 2020|Dosar de presă|0 Comentarii

Sadoveanu pro, nu contra

Ce e viu şi ce e mort în opera lui Sadoveanu? (Iaşi, Ed. Junimea, 2019, 330 p.) întreabă criticul Ion Simuţ, în calitate de coordonator, pe o seamă de cercetători, mulţi dintre ei nume consacrate, dar fără ca prezenţa lor din cuprins să constituie o cenzură pe seama altora, mai puţin cunoscuţi. Din rândul comentatorilor

By |2020-03-19T07:21:24+02:00martie 19th, 2020|Dosar de presă|0 Comentarii

Poemul, între azimă străvezie și potir

Nutrit de tărâmul mirific al copilăriei, amprentat de puternice întâlniri providențiale (cu oameni, locuri, cărți și îngeri), atras inexorabil de mirajul esenței, Marian Drăghici își pune întreaga creație sub pecetea harului, după cum însuși mărturisește într-o confesiune decantată la urechea atentă a lui Valentin Iacob, în 2013, în fapt, o parabolă asupra rostului, asupra misiunii

By |2020-03-19T07:18:21+02:00martie 19th, 2020|Dosar de presă|0 Comentarii

Mihail Sadoveanu prin vămile actualității

Umbrită de un destin postum care a alimentat cu precădere în perioada de după 1989 istoria aceasta a compromisului în fața sistemului și exclusivismul evenimentelor și a actelor politice, precum și cele ce deschid problematica aderării tacite în rândul organizațiilor secrete, opera lui Mihail Sadoveanu rămâne prinsă în această sensibilă capcană a biografiei (cu erorile

By |2020-03-19T07:14:05+02:00martie 19th, 2020|Dosar de presă|0 Comentarii

Interviu cu Ovidiu Genaru

Ovidiu Genaru: „…mâine dimineață mă scol la 4. Sunt senior și am nevoie de cât mai multă lumină.”   Gellu DORIAN: Dragă Ovidiu Genaru, din câte știu, penultimul volum de poeme publicat la Junimea, acum, de ceva ani, cu Lucian Vasiliu în frunte, l-ai scris în urma unei „terapii cu îngeri”. Ce-ai dorit să ne

By |2020-03-19T07:10:40+02:00martie 19th, 2020|Dosar de presă|0 Comentarii

Un mărturisitor de bună-credință: Grigore Ilisei

A treia carte din Palimpseste regăsite, Dincolo și dincoace de linii (Editura Junimea, 2018) a lui Grigore Ilisei încheie, simbolic, un drum îndelungat; împreună, toate trei volumele acoperă mai mult de două decenii (Pasaj de rațe sălbatice, Omnia, 1996, respectiv Între linii, Princeps Edit, 2005), elaborarea lor înscriindu-se într-un cod al fraternității intelectuale, pe de

By |2020-03-19T07:07:25+02:00martie 19th, 2020|Dosar de presă|0 Comentarii

Istoricul Junimii

Junimea a fost un curent cultural și literar, dar și o asociație culturală înființată la Iași în anul 1863 de către Iacob Negruzzi, Petre Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti, Vasile Pogor și Titu Maiorescu.

Un curent literar este adeseori o simplă construcție istorică, rezultatul însumării mai multor opere și figuri, atribuite de cercetătorii acelorași înrâuriri și subsumate acelorași idealuri. Multă vreme după ce oamenii și creațiile lor au încetat să ocupe scena epocii lor și răsunetul lor s-a stins, istoricii descoperă filiații și afinități, grupând în interiorul aceluiași curent opere create în neatârnare și personalități care nu s-au cunoscut sau care s-au putut opune.

Fără îndoială că nu acesta este cazul „Junimii”. Sarcina istoricului care își propune să studieze dezvoltarea acestui important curent este ușurată de faptul că încă de la început el se sprijină pe consensul mai multor voințe și că tot timpul o puternică personalitate îl domină. În afară de aceasta, „Junimea” nu este numai un curent cultural și literar, dar și o asociație.

Ea însă nu a luat naștere printr-un act formal (asemenea Academiei Române, întemeiată cam în aceeași vreme în București) și nu s-a menținut după legile exterioare, dar acceptate ale tuturor corpurilor constituite. „Junimea” n-a fost atât o societate, cât o comunitate de interese culturale dar și socio-politice. Junimea mai înseamna și un cenaclu literar, o tipografie și un sistem de librării.

Apariția ei se datorează afinității viu resimțite dintre personalitățile întemeietorilor. Ea se menține apoi o perioadă îndelungată prin funcțiunea atracțiilor și respingerilor care alcătuiesc caracteristica modului de a trăi și a se dezvolta. Vechea deviză franceză potrivit căreia “Intră cine vrea, rămâne cine poate” este și aceea pe care asociația ieșeana o adoptă pentru sine.

Desigur, nu numai instinctul vieții menține unitatea „Junimii” în decursul existentei ei. Asociația dorește să-și dea o oarecare bază materială și o anumită ordine sistematică a lucrărilor, câștigă noi membri, se îngrijește de formarea noilor generații și poartă polemici colective. Dar peste tot ce constituie în viață „Junimea”, produsul deliberat al voinței de a se organiza, plutește duhul unei înțelegeri comune a societății, a culturii, a literaturii, iar cea dintâi sarcină a istoricului este să-l extragă și să-l arate lucrând în opere și oameni.

Go to Top