Junimea

About Junimea

Autorul nu are detalii introduse, deocamdata.
So far Junimea has created 962 blog entries.

100 de zile dinlăuntrul unui timp indestructibil

Valentin Coşereanu, 100 de zile cu Petru Creţia  100 de zile dinlăuntrul unui timp indestructibil Relatate de Valentin Coşereanu, Editura Junimea, Iaşi, 2014, 100 de zile cu Petru Creţia sunt tot atâtea cu Mihai Eminescu. Iar spaţiul în care se întâmplă „acţiunea” este, dincolo de Biblioteca Academiei ori Ipoteşti, acela impregnat pagină cu pagină de

By |2016-10-06T20:01:22+03:00martie 17th, 2016|Dosar de presă|0 Comentarii

Vasile Burlui, Cîmpiile Okavango

Vasile Burlui, Cîmpiile Okavango   După o prealabilă detaşare de plutonul „oficial”, controversat şi agitat al literelor ieşene, care s-a produs în timp, iar nu sub forma unor neconvingătoare salturi bruşte, prin vizibile apariţii editoriale susţinute de critici şi istorici literari de primă mărime, de confraţi într-ale scrisului provenind îndeosebi din rîndurile optzeciştilor, dar şi

By |2016-10-06T20:00:49+03:00martie 17th, 2016|Dosar de presă|0 Comentarii

O istorie privată a anilor ’80O istorie privată a anilor ’80O istorie privată a anilor ’80

Aurel Dumitraşcu, Epistole inedite (1979-1990)  O istorie privată a anilor ’80 Dacă expeditorul este o personalitate artistică, aşa cum a fost Aurel Dumitraşcu, este posibil. Corespondenţa sa – după cum o atestă şi acest calup, conţinând scrisorile trimise lui Gellu Dorian şi Lucian Vasiliu – se constituie într-una dintre cele mai fidele cronici private a

By |2016-03-17T10:57:16+02:00martie 17th, 2016|Dosar de presă|0 Comentarii

Portretul unei epoci în scrisoriPortretul unei epoci în scrisoriPortretul unei epoci în scrisori

Aurel Dumitraşcu Epistole inedite (1979-1990) Scrisori către Gellu Dorian (Botoşani) şi Lucian Vasiliu (Iaşi) Editura Junimea Colecţia Manuscriptum. Aurel Dumitraşcu (1955-1990) este considerat unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai curentului optzecist şi al postmodernismului în literatura română. A publicat doar două volume în timpul vieţii, dar cel puţin zece după moarte. Volumul de faţă

By |2016-03-03T11:19:55+02:00martie 3rd, 2016|Dosar de presă|0 Comentarii

„Hotare istorice – Vocalize în re minor” de Gheorghe Schwartz„Hotare istorice – Vocalize în re minor” de Gheorghe Schwartz„Hotare istorice – Vocalize în re minor” de Gheorghe Schwartz

În an aniversar – 2015 – scriitorul septuagenar Gheorghe Schwartz, în plină energie creatoare, îşi poate contempla realizările de până acum, nu doar ca număr de cărţi publicate, ci, mai cu seamă, ca valoare intrinsecă a lor. Toate scrierile sale, fie beletristice de largi dimensiuni sau volume de proză scurtă, fie studii de specialitate ori

By |2016-03-03T11:09:54+02:00martie 3rd, 2016|Dosar de presă|0 Comentarii

Poeme dintr-un exil interiorPoeme dintr-un exil interiorPoeme dintr-un exil interior

Cu volumul Spaţii interioare (Editura Junimea, 2015), Radu Florescu se transferă înlăuntru, într-o inferioritate care e blestem şi exil, părăsind pădurea, satul fabulos din munţi, care lumina „ca un far” – spaţiu al utopiei refugiului dintr-o carte precum Rău de pămînt – „casa de la ţară”, de pe apa Sabasei, din lemn de cireş amar,

By |2016-03-03T11:07:33+02:00martie 3rd, 2016|Dosar de presă|0 Comentarii

Avanpremieră editorială – „Ca frunza-n vânt” de Doina PopaAvanpremieră editorială – „Ca frunza-n vânt” de Doina PopaAvanpremieră editorială – „Ca frunza-n vânt” de Doina Popa

Prezenţă foarte discretă în viaţa literară, dar una de sensibilă relevanţă în zona romanului de analiză, Doina Popa s-a născut la 4 decembrie 1953. A debutat editorial cu romanul „Apelul de seară”, 1985. A mai publicat „Sfântă tinereţe”,1998, „Dragostea vine de-a valma”, 2001. Pentru „Himera cu sfetnic aprins” a obţinut în 2013 premiul „Dumitru Pricop”,

By |2016-02-26T10:08:13+02:00februarie 26th, 2016|Dosar de presă|0 Comentarii

„Intratextualitatea în opera lui Mihai Eminescu” de Virginia Blaga„Intratextualitatea în opera lui Mihai Eminescu” de Virginia Blaga„Intratextualitatea în opera lui Mihai Eminescu” de Virginia Blaga

Metempsihoză livrescă Ipoteza de la care pleacă Virginia Blaga pentru studiul său Intratextualitatea în opera lui Mihai Eminescu (Iaşi, Ed. Junimea, 2015) se referă la posibilitatea citirii intertextului eminescian în cheia eliadescă a „mitului eternei reîntoarceri”. Totodată, autoarea este conştientă că doar fiind atentă la a nu abuza de conceptul folosit din teoria textului poate

By |2016-02-26T10:09:53+02:00februarie 26th, 2016|Dosar de presă|0 Comentarii

Istoricul Junimii

Junimea a fost un curent cultural și literar, dar și o asociație culturală înființată la Iași în anul 1863 de către Iacob Negruzzi, Petre Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti, Vasile Pogor și Titu Maiorescu.

Un curent literar este adeseori o simplă construcție istorică, rezultatul însumării mai multor opere și figuri, atribuite de cercetătorii acelorași înrâuriri și subsumate acelorași idealuri. Multă vreme după ce oamenii și creațiile lor au încetat să ocupe scena epocii lor și răsunetul lor s-a stins, istoricii descoperă filiații și afinități, grupând în interiorul aceluiași curent opere create în neatârnare și personalități care nu s-au cunoscut sau care s-au putut opune.

Fără îndoială că nu acesta este cazul „Junimii”. Sarcina istoricului care își propune să studieze dezvoltarea acestui important curent este ușurată de faptul că încă de la început el se sprijină pe consensul mai multor voințe și că tot timpul o puternică personalitate îl domină. În afară de aceasta, „Junimea” nu este numai un curent cultural și literar, dar și o asociație.

Ea însă nu a luat naștere printr-un act formal (asemenea Academiei Române, întemeiată cam în aceeași vreme în București) și nu s-a menținut după legile exterioare, dar acceptate ale tuturor corpurilor constituite. „Junimea” n-a fost atât o societate, cât o comunitate de interese culturale dar și socio-politice. Junimea mai înseamna și un cenaclu literar, o tipografie și un sistem de librării.

Apariția ei se datorează afinității viu resimțite dintre personalitățile întemeietorilor. Ea se menține apoi o perioadă îndelungată prin funcțiunea atracțiilor și respingerilor care alcătuiesc caracteristica modului de a trăi și a se dezvolta. Vechea deviză franceză potrivit căreia “Intră cine vrea, rămâne cine poate” este și aceea pe care asociația ieșeana o adoptă pentru sine.

Desigur, nu numai instinctul vieții menține unitatea „Junimii” în decursul existentei ei. Asociația dorește să-și dea o oarecare bază materială și o anumită ordine sistematică a lucrărilor, câștigă noi membri, se îngrijește de formarea noilor generații și poartă polemici colective. Dar peste tot ce constituie în viață „Junimea”, produsul deliberat al voinței de a se organiza, plutește duhul unei înțelegeri comune a societății, a culturii, a literaturii, iar cea dintâi sarcină a istoricului este să-l extragă și să-l arate lucrând în opere și oameni.

Go to Top