Dosar de presă

Dosar de presa

Răsfoind „Atlasele cerului”

„Provocat” de Constantin Marafet, doritor să „umble (desculț) prin subteranele unei vieți de poet”, Emilian Marcu se destăinuia cu larghețe (v. Sarea muntelui de rouă, Editura Rafet, 2016), recunoscând franc, în acele „convorbiri convenționale”, că universul său „predilect” ar fi lumea rurală. Interesat de „soarta satului”, poetul se dovedește un elegiac de „vigoare telurică”, întors

By |2021-02-01T18:50:29+02:00februarie 1st, 2021|Dosar de presă|0 Comentarii

Călătorie spre țara pierdută

Poezia lui Gabriel Chifu din O viață. Pagini dintr-o epopee efemeră (Editura Junimea, 2020), ca și romanul În drum spre Ikaria, trans-figurează căutarea febrilă a spațiului ființial, în ficțiunea unei insule netrecute pe vreo hartă, unde coboară îngerii pentru a salva pe oamenii care merită salvați și, deopotrivă, în (auto)ficțiunea propriei ființe, în vârsta de aur fixată, pierdută în

By |2021-02-01T18:42:22+02:00februarie 1st, 2021|Dosar de presă|0 Comentarii

Nevinovații în zeghe

Ovidiu Genaru împlinea în 2017 cincizeci de ani în slujba poeziei. Trei ani mai târziu, poetul băcăuan publică la Junimea un nou volum de versuri, Cartea lui Mircea. Canal, o altă dovadă a continuei adaptări a vervei sale poetice, îndreptate spre experiența carcerală de această dată, deși este sesizabilă, fără doar și poate, o coordonată

By |2021-02-01T18:35:08+02:00februarie 1st, 2021|Dosar de presă|0 Comentarii

Parantezele timpului

„la ce bun / întrebi / la ce bun poezia // răspund orb // (ca la un examen / pentru care n-am învățat / nimic) // poezia /arhivează / o materie / care n-a mai fost // pune / timp / între coastele / noastre / subțiri // așază / perne / în jurul /

By |2021-02-01T18:31:22+02:00februarie 1st, 2021|Dosar de presă|0 Comentarii

Nicolae Panaite, Ziua verde

Eleganta colecție „Cuvinte migratoare” a semicentenarei edituri ieșene „Junimea” găzduiește cartea de poeme a lui Nicolae Panaite, „Ziua verde”. Răsturnând cadrul, mi-am propus să încep scurta mea prezentare cu… sfârșitul. Teribila confesiune din „Prețurile” pare a fi acel epilog care întregește sensul, chiar mesajul unui volum ce pare, la prima vedere, eteroclit: „Ziua următoare parcă

By |2021-02-01T18:28:49+02:00februarie 1st, 2021|Dosar de presă|0 Comentarii

Diferenţa specifică

După un șir de cărți care l-au așezat printre criticii importanți ai literaturii din partea de vest a țării (Provincie și valoare, 1998; Biblioteca din Vest, 2005; Fragmentarium, 2008; Umbra scribului. Eseu asupra prozei lui Paul Eugen Banciu, 2008; Pora. Eseu monografic, 2013 și Literatura Banatului. Metamorfozele personajului, 2015), Dorin Murariu se lansează acum și

By |2021-02-01T18:24:26+02:00februarie 1st, 2021|Dosar de presă|0 Comentarii

Un poet sofianic

Am scris şi despre alte cărţi ale lui Alexandru Dumitru, o fac şi acum cu o nedisimulată plăcere şi sunt absolut convins că pentru el, pentru autorul acestor cărţi, Poezia în sine, faţă de care dă dovadă de o exemplară fidelitate, reprezintă nu numai un refugiu şi o consolare activă, ci mai ales, un adevărat

By |2021-02-01T18:24:43+02:00februarie 1st, 2021|Dosar de presă|0 Comentarii

Terapie cu ceai şi poezie

Cu noul său volum de versuri, Gramote (Editura Junimea, Iași, 2020), Gellu Dorian se poziționează într-o zonă tematică inedită, oferind spectacolul vegetalului aromatic, alături de o întreagă tradiție de înțelepciune și spiritualitate terapeutică. Prin tonul lor calm, poemele poartă spiritul plantelor cu efectele lor tămăduitoare, instalându-se ca un balsam peste suferințele trupului, dar și ale

By |2021-02-01T17:59:06+02:00februarie 1st, 2021|Dosar de presă|0 Comentarii

Romanul ca metaforă a fiinţei interioare

Enervant. Vocalize în Si bemol minor (Editura Junimea, 2020), unde se povestește „cum s-a descurcat Maestrul Doctor Gustav R. Propp în scorbură și ce s-a întâmplat, până la urmă, cu el”, reprezintă a șaptea carte dintr-o serie de „vocalize”, tipărite de Gheorghe Schwartz la editura ieșeană, începând cu anul 2014; după ce va fi exersat

By |2021-02-01T17:55:13+02:00februarie 1st, 2021|Dosar de presă|0 Comentarii

Literatura, privită prin cătarea puștii

Gabriel Cheroiu ne propune, în acest an al carantinei și izolării, o ediție a II-a a sintezei sale, intitulate Istoria literaturii cinegetice române. Că este vorba de o ediție a II-a, apărută la mulți ani după prima (împărțită, inițial, în două volume, 2003-2007), știu doar specialiștii și cititorii care parcurg mai întâi referințele critice de

By |2021-02-01T17:52:03+02:00februarie 1st, 2021|Dosar de presă|0 Comentarii

Un prinţ al melancoliei: Ioan Radu Văcărescu

De ani buni încerc fără a îndrăzni, să scriu despre o carte a lui Jean Văcărescu, deopotrivă omul de acţiune şi prietenul de demult, cu zâmbet bun, neştirbit de trecerea vremii. Ocazia s-a ivit când, la sfârşit de noiembrie, mi-a oferit volumul Pescar de cuvinte – poeme –, ieşit nu de mult (în 2019) la Junimea;

By |2021-02-01T17:49:08+02:00februarie 1st, 2021|Dosar de presă|0 Comentarii

Cu ochii larg închişi

Poetul maghiar Halmosi Sándor, în al cărui palmares am numărat şase volume de poezii, toate tipărite în capitala Ungariei, s-a născut în 1971 la Satu Mare. Studiile le-a făcut la Cluj, Budapesta, Karlsruhe şi Stuttgart. Din 2006 trăieşte în Budapesta. Raiul ca toate zilele este o culegere de versuri a căror binevenită traducere în limba română o

By |2021-02-01T17:46:19+02:00februarie 1st, 2021|Dosar de presă|0 Comentarii

Istoricul Junimii

Junimea a fost un curent cultural și literar, dar și o asociație culturală înființată la Iași în anul 1863 de către Iacob Negruzzi, Petre Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti, Vasile Pogor și Titu Maiorescu.

Un curent literar este adeseori o simplă construcție istorică, rezultatul însumării mai multor opere și figuri, atribuite de cercetătorii acelorași înrâuriri și subsumate acelorași idealuri. Multă vreme după ce oamenii și creațiile lor au încetat să ocupe scena epocii lor și răsunetul lor s-a stins, istoricii descoperă filiații și afinități, grupând în interiorul aceluiași curent opere create în neatârnare și personalități care nu s-au cunoscut sau care s-au putut opune.

Fără îndoială că nu acesta este cazul „Junimii”. Sarcina istoricului care își propune să studieze dezvoltarea acestui important curent este ușurată de faptul că încă de la început el se sprijină pe consensul mai multor voințe și că tot timpul o puternică personalitate îl domină. În afară de aceasta, „Junimea” nu este numai un curent cultural și literar, dar și o asociație.

Ea însă nu a luat naștere printr-un act formal (asemenea Academiei Române, întemeiată cam în aceeași vreme în București) și nu s-a menținut după legile exterioare, dar acceptate ale tuturor corpurilor constituite. „Junimea” n-a fost atât o societate, cât o comunitate de interese culturale dar și socio-politice. Junimea mai înseamna și un cenaclu literar, o tipografie și un sistem de librării.

Apariția ei se datorează afinității viu resimțite dintre personalitățile întemeietorilor. Ea se menține apoi o perioadă îndelungată prin funcțiunea atracțiilor și respingerilor care alcătuiesc caracteristica modului de a trăi și a se dezvolta. Vechea deviză franceză potrivit căreia “Intră cine vrea, rămâne cine poate” este și aceea pe care asociația ieșeana o adoptă pentru sine.

Desigur, nu numai instinctul vieții menține unitatea „Junimii” în decursul existentei ei. Asociația dorește să-și dea o oarecare bază materială și o anumită ordine sistematică a lucrărilor, câștigă noi membri, se îngrijește de formarea noilor generații și poartă polemici colective. Dar peste tot ce constituie în viață „Junimea”, produsul deliberat al voinței de a se organiza, plutește duhul unei înțelegeri comune a societății, a culturii, a literaturii, iar cea dintâi sarcină a istoricului este să-l extragă și să-l arate lucrând în opere și oameni.

Go to Top