Între ape și cer

Între ape și cer

36.00 lei

Veronica BALAJ, autoare de romane, proză scurtă, poezie și interviuri, este și jurnalistă, realizatoare de emisiuni radio-tv, membră a Uniunii Scriitorilor din România, a Academiei Internaționale Româno-Americane de Artă și Știință (ARA, SUA), a Asociației Scriitorilor de limbă Română din America de Nord (ASRAN) din Canada și a altor asociații literare.

Deține diverse premii dintre care: Premiul de Excelență al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timișoara (2000); Premiul Festivalului Internaţional de Poezie Don Luigi di Liegro, Roma (2008); Diploma di Mérito conferită de Accademia „Citta di Roma” (2008); Diploma de merit la Nicholaus Lenau Festival, Viena; Premiul „Cerneala albastră”, Tel-Aviv (2012); Medalia acordată de Primăria Montreal și Asociațiile românești ale orașului (2018), Canada.

Volume publicate (selectiv): Ne tirez plus!, proză scurtă, ediţia franceză (1993); Cu îngerul la arat, poeme, ediţie română-engleză (1997); Le café du bouquiniste, poeme, Editura Vinea, București (1997); Baltazara, roman (2001), versiunea în limba italiană, Roma (2005); De şapte ori viaţa/ Sieben mal das Leben, proză scurtă, ediție română-germană (2003); romanele Cina lupilor (2015), Amiază nevindecată (2017) și Rotirea neamurilor (2023), toate apărute la editura Victor Babeș din Timișoara.

  • An apariție: 2026
  • Format: 13 x 20 cm
  • Număr de pagini: 94
ISBN 978-973-37-2989-1 Categorie:

Autor: Balaj Veronica

Descriere

Veronica Balaj are un mod de-a scrie direct şi exuberant. Ea îl prinde pe cititor, fără prea multe preliminarii, într-un vârtej de trăiri.

O încredere luminoasă în viață, o inventivitate imagistică inepuizabilă, o bucurie de-a scrie – acestea sunt cele mai evidente însuşiri ale personajului liric creat de Veronica Balaj.

Autoarea nu se chinuieşte să calculeze efectul pe care  îl au asupra cititorului combinațiile ei de cuvinte. Acesta vine de la sine.

Alex ŞTEFĂNESCU

 

Începeam capitolul pe care i l-am consacrat în volumul Literatura Banatului (2015), cu observația că Veronica Balaj şi-a lansat cărțile în mai toate capitalele europene, dar şi la New York şi, de câteva ori în Canada, la Montreal şi Ottawa. După o vreme şi le-a lansat şi la Ierusalim, în limba ebraică, adăugându-se traducerii unor volume ale sale în franceză, engleză, germană, spaniolă, italiană, sârbă, maghiară, albaneză, fragmentar în rusă şi arabă. Palmaresul scriitoarei, membră a Uniunii Scriitorilor din România, a Academiei Americane de Arte şi Ştiințe (ARA), SUA, a Asociației Scriitorilor de limba română din America de Nord (ASRAN), Montreal, a Uniunii Creatorilor de Teatru şi Film, Bucureşti, s-a întregit cu romane, volume de interviuri cu scriitori de pe două continente şi, nu demult, cu volumul din colecția „O sută şi una de poezii”, apărut la Editura Academiei Române.

Profilul său scriitoricesc este punctat cu premii primite la Madrid, Roma, Viena, Bruxelles, Tel-Aviv, Budapesta, Belgrad şi Bucureşti. Adăugăm la acestea Timişoara, unde a fost distinsă cu Premiul Pro Cultura, şi de două ori premiată din partea Filialei Uniunii Scriitorilor din România, adăugând la acestea evidențierea marcantă în presă a volumului Cotidiene pariziene, Editura Junimea, Iaşi, 2020, cu o prezentare semnată de reputatul critic literar Daniel Cristea Enache. Actuala carte de poeme apărută la aceeaşi prestigioasă editură Junimea, completează în mod aparte imaginea scriitoarei jurnaliste Veronica Balaj.

Cornel UNGUREANU

Recenzii

Nu există recenzii până acum.

Fii primul care scrii o recenzie pentru „Între ape și cer”

Istoricul Junimii

Junimea a fost un curent cultural și literar, dar și o asociație culturală înființată la Iași în anul 1863 de către Iacob Negruzzi, Petre Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti, Vasile Pogor și Titu Maiorescu.

Un curent literar este adeseori o simplă construcție istorică, rezultatul însumării mai multor opere și figuri, atribuite de cercetătorii acelorași înrâuriri și subsumate acelorași idealuri. Multă vreme după ce oamenii și creațiile lor au încetat să ocupe scena epocii lor și răsunetul lor s-a stins, istoricii descoperă filiații și afinități, grupând în interiorul aceluiași curent opere create în neatârnare și personalități care nu s-au cunoscut sau care s-au putut opune.

Fără îndoială că nu acesta este cazul „Junimii”. Sarcina istoricului care își propune să studieze dezvoltarea acestui important curent este ușurată de faptul că încă de la început el se sprijină pe consensul mai multor voințe și că tot timpul o puternică personalitate îl domină. În afară de aceasta, „Junimea” nu este numai un curent cultural și literar, dar și o asociație.

Ea însă nu a luat naștere printr-un act formal (asemenea Academiei Române, întemeiată cam în aceeași vreme în București) și nu s-a menținut după legile exterioare, dar acceptate ale tuturor corpurilor constituite. „Junimea” n-a fost atât o societate, cât o comunitate de interese culturale dar și socio-politice. Junimea mai înseamna și un cenaclu literar, o tipografie și un sistem de librării.

Apariția ei se datorează afinității viu resimțite dintre personalitățile întemeietorilor. Ea se menține apoi o perioadă îndelungată prin funcțiunea atracțiilor și respingerilor care alcătuiesc caracteristica modului de a trăi și a se dezvolta. Vechea deviză franceză potrivit căreia “Intră cine vrea, rămâne cine poate” este și aceea pe care asociația ieșeana o adoptă pentru sine.

Desigur, nu numai instinctul vieții menține unitatea „Junimii” în decursul existentei ei. Asociația dorește să-și dea o oarecare bază materială și o anumită ordine sistematică a lucrărilor, câștigă noi membri, se îngrijește de formarea noilor generații și poartă polemici colective. Dar peste tot ce constituie în viață „Junimea”, produsul deliberat al voinței de a se organiza, plutește duhul unei înțelegeri comune a societății, a culturii, a literaturii, iar cea dintâi sarcină a istoricului este să-l extragă și să-l arate lucrând în opere și oameni.

Go to Top