Istoria ilustrată a francmasoneriei din Moldova istorică (vol. IV)

Istoria ilustrată a francmasoneriei din Moldova istorică (vol. IV)

140.00 lei

Calea transmisiunii orale a Tradiției practicată cu asiduitate în Francmasonerie i‑a generat acesteia un aspect proteiform greu de înțeles și evaluat chiar de către mulți dintre membrii săi. Sunt rela­tiv puțini aceia care înțeleg și pot explica coerent, fără un îndelung exercițiu de lectură și înțelegere, ce însemnă regularitatea și ce este recunoașterea, cum și de ce au luat naștere și funcționează diversele rituri și ritualuri, cum și în ce manieră se exprimă suveranitatea masonică pe un anumit teritoriu, care este semnificația gradelor și a diverselor formule de adresare folosite în diversele ritualuri etc.
Devine astfel limpede că inițierea nu ține loc de învățătură și că este nevoie de studiu metodic, că rolul magistrului nu este unul epuizat odată cu avansul în domeniul informațiilor furnizat de inter­net și mass‑media, că Francmasoneria nu este o religie care oferă mân­tuire colectivă adepților ei, după cum gradele în Franc­masonerie sunt în esența lor grade de cunoaștere și doar atât, că drumul fiecăruia dintre adepții ei este unul pur individual, parcurs însă cu sprijinul dezinteresat al celor aflați aproape de el în lucrările lojei. Eudaimonia joacă și ea un rol important alături de dimen­siunea ezoterică în viața și activitatea lojilor.
Desigur, activitatea caritabilă este o componentă viguroasă care marchează prezența Franc­maso­neriei în societate și se poate afirma, fără teama de a greși prea mult, că ea precede cumva in nuce ideea statului bunăstării generale, sistemul actual de „plase de siguranță” oferite membrilor diverselor societăți ale lumii, ca și o doză sesizabilă de cosmopolitism fecund.

  • An apariţie:: 2022
  • Format:: 17 x 24 cm
  • Număr de pagini:: 442
ISBN 978-973-37-2585-5 Categorii: ,

Autor: Turliuc Cătălin; Munteanu Mircea; Rufanda Alexandru

Descriere

Calea transmisiunii orale a Tradiției practicată cu asiduitate în Francmasonerie i‑a generat acesteia un aspect proteiform greu de înțeles și evaluat chiar de către mulți dintre membrii săi. Sunt rela­tiv puțini aceia care înțeleg și pot explica coerent, fără un îndelung exercițiu de lectură și înțelegere, ce însemnă regularitatea și ce este recunoașterea, cum și de ce au luat naștere și funcționează diversele rituri și ritualuri, cum și în ce manieră se exprimă suveranitatea masonică pe un anumit teritoriu, care este semnificația gradelor și a diverselor formule de adresare folosite în diversele ritualuri etc.
Devine astfel limpede că inițierea nu ține loc de învățătură și că este nevoie de studiu metodic, că rolul magistrului nu este unul epuizat odată cu avansul în domeniul informațiilor furnizat de inter­net și mass‑media, că Francmasoneria nu este o religie care oferă mân­tuire colectivă adepților ei, după cum gradele în Franc­masonerie sunt în esența lor grade de cunoaștere și doar atât, că drumul fiecăruia dintre adepții ei este unul pur individual, parcurs însă cu sprijinul dezinteresat al celor aflați aproape de el în lucrările lojei. Eudaimonia joacă și ea un rol important alături de dimen­siunea ezoterică în viața și activitatea lojilor.
Desigur, activitatea caritabilă este o componentă viguroasă care marchează prezența Franc­maso­neriei în societate și se poate afirma, fără teama de a greși prea mult, că ea precede cumva in nuce ideea statului bunăstării generale, sistemul actual de „plase de siguranță” oferite membrilor diverselor societăți ale lumii, ca și o doză sesizabilă de cosmopolitism fecund.

Recenzii

Nu există recenzii până acum.

Fii primul care scrii o recenzie pentru „Istoria ilustrată a francmasoneriei din Moldova istorică (vol. IV)”

Istoricul Junimii

Junimea a fost un curent cultural și literar, dar și o asociație culturală înființată la Iași în anul 1863 de către Iacob Negruzzi, Petre Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti, Vasile Pogor și Titu Maiorescu.

Un curent literar este adeseori o simplă construcție istorică, rezultatul însumării mai multor opere și figuri, atribuite de cercetătorii acelorași înrâuriri și subsumate acelorași idealuri. Multă vreme după ce oamenii și creațiile lor au încetat să ocupe scena epocii lor și răsunetul lor s-a stins, istoricii descoperă filiații și afinități, grupând în interiorul aceluiași curent opere create în neatârnare și personalități care nu s-au cunoscut sau care s-au putut opune.

Fără îndoială că nu acesta este cazul „Junimii”. Sarcina istoricului care își propune să studieze dezvoltarea acestui important curent este ușurată de faptul că încă de la început el se sprijină pe consensul mai multor voințe și că tot timpul o puternică personalitate îl domină. În afară de aceasta, „Junimea” nu este numai un curent cultural și literar, dar și o asociație.

Ea însă nu a luat naștere printr-un act formal (asemenea Academiei Române, întemeiată cam în aceeași vreme în București) și nu s-a menținut după legile exterioare, dar acceptate ale tuturor corpurilor constituite. „Junimea” n-a fost atât o societate, cât o comunitate de interese culturale dar și socio-politice. Junimea mai înseamna și un cenaclu literar, o tipografie și un sistem de librării.

Apariția ei se datorează afinității viu resimțite dintre personalitățile întemeietorilor. Ea se menține apoi o perioadă îndelungată prin funcțiunea atracțiilor și respingerilor care alcătuiesc caracteristica modului de a trăi și a se dezvolta. Vechea deviză franceză potrivit căreia “Intră cine vrea, rămâne cine poate” este și aceea pe care asociația ieșeana o adoptă pentru sine.

Desigur, nu numai instinctul vieții menține unitatea „Junimii” în decursul existentei ei. Asociația dorește să-și dea o oarecare bază materială și o anumită ordine sistematică a lucrărilor, câștigă noi membri, se îngrijește de formarea noilor generații și poartă polemici colective. Dar peste tot ce constituie în viață „Junimea”, produsul deliberat al voinței de a se organiza, plutește duhul unei înțelegeri comune a societății, a culturii, a literaturii, iar cea dintâi sarcină a istoricului este să-l extragă și să-l arate lucrând în opere și oameni.

Go to Top