Într-un timp al disoluției valorilor, al încâlcirii sensurilor în mlaștina indiferențelor păguboase, în care nevoia de modele e mai pregnantă ca oricând, iar antimodelele par a pune stăpânire peste minți și suflete, apariția unei cărți semnificative a trecut aproape neobservată. E vorba de o monografie impresionantă (mai bine de 500 de pagini, format academic), apărută
Convorbire între Ioan Holban și sociologul Nicu Gavriluță, „Ura negativă, ura pozitivă”: – E vorba că ura vine din instinct, iar cei care se opun urii sunt oameni care vin și pun o barieră culturală. – Da. Păi aici este esența problemei. În cazul urii dezlănțuite ai de-a face cu datele naturale, firești, primare, ale
Despre salvarea manuscriselor lui Eminescu, cele din vestita ladă pe care poetul o purta cu sine de la o adresă la alta și de soarta căreia s-a interesat cu insistență în anii spitalizării sale, ladă în legătură cu dispariția căreia au circulat fel de fel de variante/legende (Ilarie Chendi vorbea, bunăoară, de niște indivizi „trei
Cunoscut publicului cititor ca poet, semnând de-a lungul timpului mai multe cărți de poezie, inclusiv poezie pentru copii (Întoarcerea zeilor, Hyperion, 1992, Ion și alte revoluții, Hyperion, 1996, Noaptea când soclurile își recrutează noile glorii, Junimea, 1998, Tristețea recită din Rilke, Augusta, 2000, Cifrele în spectacol, Prut Internațional, 2005, Reportaje în culori, Ideea Studio, 2008,
Personajul lui Nicolae Rusu din noul său roman Pușlamielul, apărut în 2017 la editura ieșeană Junimea, este expresia a ceea ce am putut moșteni mai rău și mai prost făcut sub aspectul fiziologiei umane de la fostul URSS. De la Gioni al lui Aureliu Busuioc încoace, Fane Fana TurmaruEscuianu este poate cel mai execrabil portret
Mircea V. Ciobanu este unul din numele cu incontestabilă rezonanță de o parte și de alta a Prutului, cărturar al cărui demers cultural, întins, deja, pe o buna bucată de timp, este al unui Don Quijote care își închipuie că încă mai este loc pentru frumos într-o literatură atât de sublim-agresivă în naivitățile ei, încât
Copilăria, ca etapă a existenței noastre, este privită, de regulă, de către individul ajuns la maturitate, cu nostalgia unei treceri irevocabile și a pierderii „paradisului”, acesta din urmă fiind expresia unui timp determinat din punct de vedere istoric, dar care, raportat la aspirațiile și căutările umane, devine anistoric. În literatura noastră rămân de referință peripețiile
Diana Vrabie este, deja, un nume binecunoscut în lumea înfăptuirilor culturale și științifice de valoare, pe un teritoriu larg, ce unește, simbolic, cele două maluri ale Prutului, având vocația cercetătorului autentic și îndelunga răbdare a formatorului de minți și de suflete, cu o prezență constantă în lupta de promovare a fenomenelor care au o însemnătate
Cine citește revista Scriptor din Iaşi, va descoperi, număr de număr, sub semnătura lui Eugen Uricaru, frumoase pagini de evocare a unor oraşe româneşti. În cel mai recent număr (5-6, mai-iunie 2018), a venit rândul Caransebeşului: „Am fost atras de această zonă, cu totul aparte, și datorită climei blânde, mediteraneene, dar și pentru că populația
Revista Scriptor, publicaţie a editurii Junimea din Iaşi, se adresează iubitorilor de literatură, oferind informaţii despre ceea ce se întâmplă în viaţa literară actuală. Rubricile: semina sapientiae, eminesciana, ars amica nostra, colloquium, muti magistri sunt libri şi historia magistra vitae. varia sunt dedicate prozei, versurilor sau interviurilor cu personalităţi din lumea literară. Scriptor publică noi