În romanul Sindromul de panică în Oraşul Luminilor, Matei Vişniec imagina Mecca intelectualului român de aproape două sute de ani, ca un loc al sfîrşitului istoriei, unde se va fi petrecut extincţia modernităţii culturale europene, începută (şi) în cafenelele pariziene ale secolului XIX; în volumul de versuri Parisul nu crede în lacrimi (Editura Junimea, 2016),
Esenţa lirismului din volumul de debut al lui Cornelius Drăgan, Muşcătura fluturelui japonez (Editura Junimea, 2016), se regăseşte într-un motto din Neville Goddard pe care autorul îl invocă, lîngă Plotin, în deschiderea cărţii sale: „Orice schimbare în comportamentul sinelui interior va rezulta în schimbări exterioare corespunzătoare”. Din acest joc al sinelui interior cu preajma sa
Eminescu rămîne, în continuare, cel mai cercetat autor român, atît în ţară, cît şi peste hotare. Despre el se publică volume, unele serioase, întemeiate pe o solidă pregătire profesională. Altele – scrise amatoristic, declarîndu-l pe poet fie antisemit, ucis (în mod cert) de iudeo-masoni, fie proto-legionar, fie, nu încape îndoială, precursor al lui Einstein, fie
Un adevărat Homo faber al culturii băcăuane, Victor Munteanu s-a dovedit a fi încă de la început un poet adevărat – un om care respiră şi trăieşte sincer şi deliberat fenomenul cultural. Debutează cu poezie în „Flacăra” în 1981 şi editorial în 1987 cu volumul Prier, pentru care Editura „Cartea Românească” îi acordă şi un
Revista Scriptor, după un an de activitate, a fost premiată pentru „cea mai bună revistă de literatură – 2015” în cadrul „Zilelor Culturale Poesis”, la Satu Mare în perioada 5-7 noiembrie 2015. Am vrut să ne convingem dacă „moţii”, care „i-au luat moţul” la un an şi au sărbătorit-o, au avut dreptate. Am citit şi
A apărut de curînd la Editura „Junimea” o nouă carte de poeme semnată de Radu Florescu. De la debutul său cu volumul „Camera liturgică” (1992) şi pînă la cartea pe care o avem în faţă, Radu Florescu se înfăţişează unitar, atît la nivelul imaginaţiei lirice, cît şi al frazării şi mijloacelor de realizare a poemului.
Viaţa lui Mihai Ursachi scrisă de Securitate Arhivele Securităţii reprezintă o sursă generoasă, dar şi înşelătoare, poate chiar toxică, pentru cine îşi doreşte să cunoască viaţa literară din timpul comunismului. E acolo o mină de aur, dar şi o bombă cu ceas, pentru că documentele realizate de instituţia care teroriza şi supraveghea cotidianul comunist nu
„Cu poemele remarcabile din acest volum, Marcel Miron se alătură celor tot mai mulţi care mărturisesc faptul că poezia e o rugăciune profană, iar rostul ei este unul civilizator: civilizarea fiinţei, îmblânzirea sufletului, a demonilor dinlăuntru. Poetul scrie cu tăcerea sa, iar tăcerea este durata când cuvântul se întoarce pentru a se reîncărca de sacru”.
Ioan Oancea – Singurătatea spinului, editura Junimea, Iaşi, 2016, un debut care se putea întîmpla şi acum douăzeci de ani şi acum, dacă arhitectul care a ascuns în el un poet ar fi fost uitat, aşa cum s-a întîmplat cu mulţi alţi debutanţi care au venit spre literatură, în special spre poezie, dinspre alte domenii.
Gheorghe Vidican este, aşa cum îl cunosc cei cât de cât familiarizaţi cu numeroasele lui cărţi de poezie, un practicant asiduu al unui soi de suprarealism domestic, fără doctrină şi fără teorie, dar impulsionat, în schimb, de convingerea că hazardul imagistic poate rezolva totul într-un poem, dispensându-se de construcţie sau de organizare. în poemele sale,
O carte bună – o sărbătoare Sărbători luminoase sunt toate cărţile poetului, editorului, jurnalistului şi animatorului cultural Victor Munteanu, născut la 29 ianuarie 1954, la Băluşeşti, judeţul Neamţ, dar trăitor de multă vreme în municipiul Bacău, unde este preşedinte-director fondator al Fundaţiei culturale ,,Georgeta şi Mircea Cancicov”, director al revistei ,,Viaţa băcăuană” şi al editurii
Traducere din limba greacă veche, prefaţă şi note de Traian Diaconescu, ediţia a treia, îngrijită de Iulian-Gabriel Hruşcă Din generaţiile formate înainte de 1989 probabil că nu sînt foarte mulţi cei care măcar nu au auzit de Esop. Volumelor în limba română de pînă acum (amintite în carte) li se adaugă această primă ediţie