Dosar de presă

Ars docendi. Ortoepie şi Ortopedie. Arta de a învăţa presupune mai întâi arta de a scrie şi arta de a citi. Concomitente, cele două iniţieri nu pot fi despărţite. Ambele fiind la fel de primejdioase, dacă nu sunt însuşite în litera şi în duhul lor, fără a le stâlci, fără

Gheorghe Vidican, poetul de la Oradea, a debutat în 1994 cu volumul Singurătatea candelabrului, publicând apoi, după 2003 (după ce a împlinit, așadar, vârsta de cincizeci de ani) numeroase culegeri de versuri. Despre cea din 2016, Urma lui Ulysses, mi-am exprimat părerea la timpul potrivit și, parcurgând recentul volum al

Nu se poate spune că știm prea multe despre Costache Conachi și epoca sa: o epocă tulbure, aparținând deopotrivă „lumii vechi”, fanariote, cu ale cărei ultime două-trei decenii coincide, și celei „noi”, de transformări structurale care, după 1830, aveau să ducă la edificarea României moderne. Opera lui Conachi este ceva

În urmă cu mai bine de trei ani, discutam cu Ion Fercu despre rubrica sa „de cursă lungă” din Revista „Ateneu”: vreme de peste un deceniu cercetase „Prin subteranele dostoievskiene” fiecare nuanţă literară, filosofică, pedagogică, politică sau teologică a geniului culturii ruse, Feodor Mihailovici Dostoievski. Nevenindu-ne să credem că rubrica

[...] Așa că deschidem numărul proaspăt din Scriptor din care, subiectiv, vă sugerăm odihna ochiului pe Poemul desenat al lui Dragoș Pătrașcu, dar și pe poemele scrise, semnate de Gabriel Chifu, Dumitru Chioaru, Marian Drăghici, Ion Mureșan, Dan Stanca, o adevărată chintă royală! Și ca să nu trecem doar cu

[...] O editură care funcţionează cu motoarele turate la maximum, nepărând să resimtă efectele crizei sanitare ce a afectat grav piaţa cărţii, este Editura Junimea din Iaşi. Recent, am primit la redacţie un nou pachet de cărţi conţinând titluri noi. Le consemnăm: în Colecţia Exit, Nicu Gavriluţă publică volumul Viata,

Impresia pe care o degajă majoritatea versurilor din cuprinsul volumului Comunitatea artistică (Editura Junimea, 2020), scris de Adrian Alui Gheorghe, este că ele ar încerca să justifice rostul în lume al poetului nedumerit și dezorientat în privința opțiunilor existențiale. Singura satisfacție ar ține de mica sa parte de contribuție la adâncirea

E greu de încadrat volumul „Efectul îndelungat al pasiunilor de tinerețe” (Editura „Junimea”, 2019) semnat de Adrian G. Romila, pentru că este deopotrivă memorialistic, reflexiv, jurnal de lectură și jurnal de idei. Cartea se citește pe nerăsuflate deoarece experiența intelectualului se întâlnește cu observarea realității imediate, amănuntele semnificative se transformă

S-a mai observat, de către critici, prezența unui anume arghezianism în textura poeziei lui Gabriel Chifu. Poetul însuși, adept al sintezei, al deschiderii către o pluralitate de modele, a revenit adesea, în ultimul timp, asupra reperului Arghezi, pe care-l consideră pe bună dreptate drept cel mai important poet român al secolului XX.

Deşi şi-a negat, fie şi cu o jumătate de gură, poezia scrisă înainte de cea publicată în Îngerul căzut (2001), amintindu-şi tribulaţiile cu cenzura din preajma debutului, Adrian Alui Gheorghe şi-a retipărit totuşi, în Opera poetică (2016), şi versurile din primele trei plachete, destul de consistente, apărute mai înainte (Poeme

Pentru a se plusa la „impresia artistică“, este foarte important ca un poet să știe cum să ordoneze materia unui volum. Prima și ultima poezie ar trebui să fie cele mai reușite (sau considerate a fi astfel), iar în această privință Nicolae Panaite a comis o eroare tactică în alcătuirea

Prozele scurte semnate de Ioan Florin Stanciu (Timpul posibil, Editura Junimea, 2019), cu sau fără legătură explicită cu materia romanelor publicate de acest autor (de importanță reală, adică mult mai mare decât faima de după…), reîntăresc discuții ce s-au făcut frecvent despre statutul povestirii ca specie epică de mai mica

De curând, la editura Junimea (Iaşi), a apărut cartea Raiul ca toate zilele semnată de poetul maghiar Halmoş Sandor născut în 1971 la Satu Mare. El se adaugă reputaților poeți maghiari născuți la Satu Mare - Dsida Jeno (17 mai 1907-7 iunie 1938), Kovacs Andras Ferenc (17 iulie 1959), Jank Karoly

Sunt subiecte care au o greutate prestabilită, încât dacă le regăsești într-un titlu ciulești, imediat, urechile. Între aceste subiecte, cu siguranță, se află prostia. De la Erasmus din Roterdam încoace, de la celebra „Elogiul nebuniei sau discurs spre lauda prostiei” (Laus Stultitiae), prostia a căpătat înfățișări dintre cele mai diverse,

O temă capătă înfățișări mereu noi, în opere diferite, chiar la același autor. În Elegia timpului (2018) de Gabriel Chifu, tema era declarată în titlu, iar azi o vedem prelungindu-se într-o nouă carte, O viață. Pagini dintr-o epopee efemeră, Editura Junimea, Iași, 2020. Care e configurația de-acum a unor mai

[...] Echim Vancea este un poet din categoria celor despre care critica literară a avut întotdeauna cuvinte de laudă de spus, dar s-a abținut să pluseze, așa cum s-a întâmplat și cu Vasile Muste, de pildă. În critica poeziei românești contemporane este nevoie de afirmații pertinente și bazate pe conținut,

Festivalul Internațional de Poezie de la Sighetu Marmației, unul dintre cele mai cunoscute și mai valoroase festivaluri de literatură din țară, a avut și mai are încă doi organizatori și reprezentanți unanim recunoscuți de poeții participanți: Echim Vancea, în special în perioada de început, și Vasile Muste, o lungă și

Diverse în privința structurii, a formulei adoptate și a tematicii alese, eseurile din volumul Efectul îndelungat al pasiunilor de tinerețe (Ed. Junimea, 2020) sunt împărțite de Adrian G. Romila, în mod simetric, în unele care se raportează la pasiuni ale sufletului și altele ce țin de partea trupească. În cuvântul înainte,

Acum când lumea e preocupată de multe alte probleme, unele importante, altele mult prea frivole după felul în care unii dintre noi vedem lucrurile, cele mai multe fără nici o noimă, Valentin Coșereanu găsește timp de a rămâne constant pasiunilor sale, cea muzeografică, pe de o parte, de care este

Echilibru înseamnă raport just între două lucruri opuse, o tensiune depășită, o luptă câștigată. Armonia ce rezultă de aici conferă liniște interioară, frumusețe. Nimeni nu ar putea atașa cuvântului echilibru epitetul tulburător, așa cum a făcut-o Muriel Augry („Alchimie tremurând cu tulburător echilibru“, Cu inimile înăsprite de nechibzuință…) fără a-l lipsi de chip,

Agonie şi asceză. Theodor George Calcan e poetul însufleţirii cuvintelor, prin arta desluşirii unui duh interior al vieţuirii, relevat prin alegoria visului şi prin pecetea adevărului, care nu se lasă surprins decât prin explorări poetice şi etice: degeaba curate ni-s mâinile/ dacă nu putem face curat sufletul. De la Statui

Există câteva teme constante în poezia lui Gabriel Chifu, de la Însemnări din ținutul misterios încoace, pe care le regăsim și în O viață. Pagini dintr-o epopee efemeră (Editura Junimea, 2020), cel mai recent volum al său: dragostea, degradarea fizică legată de vârstă, cu alte cuvinte, metamorfoza ființei umane trăită ca inevitabilă experiență intimă,

Profesorul Petru Tomegea, din judeţul Suceava, are 50 de ani de activitate la catedră. N-a fost un dascăl tipic şi mai ales nu a fost supus regimului comunist. În timpul orelor de curs îşi delecta elevii cu câteva minute de Pink Floyd. Petru Tomegea are 72 ani, s-a născut în